Rezultatele proiectului ROSECAN și noile direcții de cercetare în diagnosticul și tratamentul cancerului vor fi prezentate la OncoGen.

Puteți accesa programul și prezentarea evenimentului:

Prezentare ROSECAN.pdf
Program eveniment ROSECAN.pdf

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște centrul OncoGen, Timișoara, ca fiind singurul din România care are în testare un vaccin împotriva Covid-19.

Centrul OncoGen se află în liga mare a cercetării mondiale alături de institute și companii recunoscute pentru performanța în cercetarea medicală de vârf.

O zi importantă pentru OncoGen: avem Vaccinul (echivalentul a 1000 de doze). Astăzi începem testele.
P.S. Ieri am terminat sinteza vaccinului. Azi incepem testele!
❗️Important: Acest vaccin este deocamdată în fază de testare in laborator pe celule umane.

Publicația colectivului OncoGen cu detalii despre design-ul vaccinului: https://www.preprints.org/manuscript/202002.0102/v1

Virusul de pneumonie care provine din piața de pește din Wuhan, cunoscut ca și Noul Coronavirus 2019 (2019-nCoV) se aseamănă atât cu virușii cauzatori ai sindromului respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS). Conform Nature Briefing, până la 28 ianuarie, numărul de cazuri confirmate a depășit 4.500 bolnavi, dintre care mai mult 100 de persoane au decedat ca urmare a infecției. Prin comparație, SARS s-a răspândit la nivel global în 2002-03, infectând 8000 de persoane și ucigând peste 700 de oameni.

Vaccinurile tradiționale pentru bolile virale au avut un succes limitat în cazul epidemiilor virale cu o frecvență ridicată de mutații.  Abordarea pe care am folosit-o pentru identificarea potențialelor peptide candidate pentru vaccin urmează o strategie mai personalizată, denumită vaccinomică, care permite selecția de proteine virale-țintă cu rată de mutație mai scăzută și construcția de peptide adaptate caracteristicilor genetice imune ale populațiilor-țintă ce pot varia în funcție de locația geografică și etnicitate.

Pe baza variației în alela ce codează MHC uman (antigen leucocitar uman), vaccinurile bazate pe peptide pot fi dezvoltate cu specificitate pentru o comunitate sau individ. Selecția peptidelor care pot acționa sub formă de vaccin este determinată de capacitatea de legare a peptidei virale procesate cu moleculele majore de complex de histocompatibilitate (MHC) clasa I și II și poate varia în funcție de alelele HLA relevante. Propunerile noastre de peptide sunt aplicabile populației române.

Detalii tehnice ale strategiei de design pentru peptide:

Am selectat potențiale peptide imunogenice care să declanșeze răspuns imun înnăscut și dobândit (limfocite T CD4+ cât și CD8+) împotriva nCov. În acest scop, am generat peptide sintetice lungi de 15-30 aminoacizi (SLPs), conform celor propuse de Rabu și col. (2019), folosind un linker sensibil la catepsină (LLSVGG) pentru conectarea epitopilor restricționați la MHC clasa I la epitopi specifici pentru MHC clasa II, epitopul MHC clasa II fiind localizat întotdeauna la capătul N-terminal al peptidului. Aceste peptide pot stimula simultan atât limfocitele T CD8+ (citotoxice) cât și limfocitele T CD4+ (helper) (împreună cu sistemul imun înnăscut).

Tulpina de coronavirus Wuhan-Hu-1 folosită pentru analiză este identificată ca MN908947.3 sau Ref Seq NC_045512: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/nuccore/NC_045512.2

Este un virus de tip ARN poli-adenilat monocatenar, cu sens pozitiv și un genom cu o dimensiune de  29.9 kb (29903 bp), unul dintre cele mai mari dintre virusurile de tip ARN .

Secvențe genomice complete până în prezent: proteine S și M importante ca țintă pentru vaccinul anti-nCoV; S = spike (pentru aderență și fuziune); M = membrană (pentru replicare și exocitoză a virionului).

Am folosit baza de date Immune Epitope Database (IEDB) pentru a identifica epitopii puternici pentru stimularea limfocitelor T din secvențele proteinelor S și M. Pentru epitopii specifici celulelor T CD8 +, metoda de predicție a integrat capacitatea de legare a MHC clasa I, clivajul proteazomal al proteinei virale și eficiența transportului TAP. Au fost selectați mai mulți epitopi pentru analize suplimentare, în funcție de scorul general obținut și dacă au prezentat o afinitate mare de legare la MHC (IC50 <50 nM). Pentru epitopii specifici limfocitelor T CD4+, s-a ales peptidul cu capacitatea cea mai mare de legare pentru MHC clasa II.

Lista epitopilor T selectați pe baza afinității pentru cele mai frecvente alele HLA clasa I și II din populația României (luate ca exemplu pentru a demonstra principiul strategiei de vaccinomică personalizată) pot fi găsite în publicația noastră Preprints.

Peptidele imunogenice au fost dezvoltate prin aplicarea unei tehnologii folosite în vaccinarea personalizată în cancer, bazată pe „long neoantigen peptides”, utilizată în prezent în studii clinice pentru tratarea cancerului.

Acest model este un compromis între strategia de vaccinare industrială globală pe scară largă și cea personalizată la nivel individual.

Vom continua cu validarea acestor peptide și a modelului prezentat.

Sursă imagine: Eye of Science/SPL

În ultimele decenii, fiziologii din toată lumea au devenit tot mai preocupați de fiziologia aplicată, pornind de la nivelul celular până la organe, sisteme și întregul organism uman. În prezent, specialiștii au posibilitatea de a porni într-o adevărată aventură: de a inova metodele de cercetare, de a integra fiziologia cu celelalte științe medicale și de a translata vechile și noile cunoștințe în practica clinică și în cercetare.

Cea de-a 31-a Conferință Națională a Societății Române de Fiziologie – „Fiziologia azi: Inovare, Integrare, Translatare”, care a avut loc în perioada 25-26 octombrie 2019 în Timișoara, la Centrul OncoGen, a acoperit domenii extrem de variate, de la fiziologia cardiovasculară la terapiile inovative, învățământ și cercetare. Conferința a inclus prelegeri invitate, sesiuni plenare, workshop-uri și simpozioane susținute de experți din România și din străinătate, lucrări de înaltă ținută științifică ce au fost prezentate oral sau ca e-postere, toate abordând teme de interes pentru fiziologia zilelor noastre. Pentru prima dată, între coorganizatorii Conferinței de Fiziologie s-a numărat Societatea Națională de Neuroștiințe din România.

Terapiile inovative: tema principală

Ediția din acest an a Conferinței Naționale de Fiziologie a inclus în program sesiuni speciale dedicate diseminării rezultatelor obținute de membrii societății în domenii de cercetare deja consacrate: neuroștiințele (Challenges in experimental and clinical neurosciences; Intercellular interplay in the central nervous system and its roles in neuroplasticity and neuroprotection), fiziologia aparatului cardiovascular (Cardiovascular physiology – new concepts and challenges), fiziologia aparatului respirator (Respiratory Physiology. The paradigm shift in asthma management). De asemenea, au avut loc sesiuni de lucru care deschid noi direcții de cercetare, abordând domenii actuale de top, cu mare relevanță pe plan internațional: terapiile inovative și imunoterapiile (Innovative therapeutic strategies – a step to re-establish physiological function), diagnosticul de precizie în cancer și boli alergice (masa rotundă – Cell physiology: Next generation sequencing in cancer și – Cell Physiology: Molecular diagnosis in allergy), bolile rare (Rare diseases. The current medical approach).
„Ediția din acest an a fost orientată către terapiile inovative. Prezentările au fost axate pe terapiile inovative în cancer, dar și pe bolile alergice, deoarece vrem să dezvoltăm tratamente noi în această direcție. OncoGen a avut două proiecte mari de cercetare, cu bugete de peste două milioane de euro fiecare: unul a fost dedicat studiului alergiei la ambrozie, care face ravagii în România, iar previziunile arată că va îmbolnăvi mai mult de jumătate din Europa în următorii 20-30 de ani. Este o patologie care va fi de interes european. Celălalt studiu a fost legat de terapia inovativă în cancer folosind ingineria genetică. Noi gândim către ceea ce înseamnă medicina secolului XXI – terapia personalizată”, a declarat prof. dr. Carmen Panaitescu, președintele conferinței și director adjunct OncoGen.

Studii clinice multicentrice

Centrul de cercetare de la Timișoara este singurul de acest tip din estul Europei și, prin condițiile și standardele de înaltă siguranță pe care le îndeplineşte, va permite dezvoltarea de noi produse terapeutice pentru uz uman. Centrul este prevăzut cu toate facilitățile și fluxurile tehnologice necesare cercetării de vârf, fiind echipat cu facilități de cercetare fundamentală și aplicată pentru medicina translațională, inclusiv o unitate GMP (două camere de lucru și o încăpere BSL2), o bancă de celule și țesuturi și o biobază. Se urmăreşte promovarea cercetării cu potenţial aplicativ în domeniul terapiilor avansate cu celule stem umane în medicina regenerativă şi pentru obţinerea de produse imunoterapeutice bazate pe tehnologii moderne de biologie moleculară. Includerea Centrului OncoGen în reţeaua internațională de centre cu dotări similare va facilita derularea de studii clinice multicentrice pentru dezvoltarea de tratamente inovatoare în cancer şi în bolile cronice degenerative.

Mecanisme de inginerie genetică

Prof. Torsten Tonn, coordonator al Scientific Advisory Board pentru Institutul OncoGen, a prezentat strategiile la nivel internațional legate tocmai de utilizarea acestor mecanisme de inginerie genetică în tratamentul cancerului și cum pot fi folosite aceleași mecanisme în bolile alergice și în toate bolile autoimune. Potrivit acestuia, imunoterapia își arată din ce în ce mai mult importanța în terapiile cu anticorpi monoclonali și în terapiile biologice, care cuceresc, practic, toate domeniile de patologie. „Centrul OncoGen este specializat în dezvoltarea noilor terapii în cancer, pentru pacienți cu boli extrem de grave. La nivel global are loc o întreagă revoluție medicală, iar România face parte, cu siguranță, din acest trend, și anume folosirea celulelor CAR-T și CAR-NK modificate genetic care pot fi utilizate în tratamentul personalizat al cancerului. Concret, celulele modificate genetic recunosc tumora și o distrug. Este o medicină personalizată, deoarece trebuie să colectezi celulele pacientului, să le manipulezi genetic, să le multiplici și să realizezi tratamentul pentru persoana afectată”, a declarat prof. Tonn.

Terapii biologice în patologia respiratorie

În cadrul sesiunii de alergologie s-a discutat despre diagnosticul molecular în bolile alergice, care ajută medicii să stabilească un diagnostic precis și să poată orienta pacientul către un tratament personalizat. Conf. dr. Roxana Bumbăcea, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, a discutat despre managementul modern al astmului și, mai ales, despre terapiile biologice indicate în astmul sever. „Astmul este un subiect care ne preocupă pe toți, deopotrivă alergologi și pneumologi. În astmul sever suntem în momentul terapiei biologice – terapia anti-imunoglobuline E, un anticorp monoclonal umanizat. Pentru noi, ca alergologi, înseamnă foarte mult să avem o terapie anti-Ige care ajută, în principal, în numeroase afecțiuni. Terapia este actualmente poziționată în două afecțiuni importante – astmul și urticaria cronică, însă are o putere mult mai mare și va dovedi că poate face mult mai mult”, a spus alergologul.
În ceea ce privește o altă patologie respiratorie – alergiile, specialiștii au prezentat cele mai noi abordări moleculare pentru imunoterapia alergen-specifică, dar și informații despre alergene recombinante pentru îmbunătățirea diagnosticului și terapiei în alergii – experiența OncoGen cu alergene de ambrozia. „Diagnosticul și tratamentul alergiei la ambrozie pot fi ineficiente din cauza calității slabe a extractelor de alergeni, însă utilizarea unor alergeni recombinați poate rezolva această problemă. Aici, la OncoGen, ne-am propus să dezvoltăm un nou kit de diagnostic bazat pe alergeni recombinați, care va permite, ulterior, și dezvoltarea unui vaccin contra alergiei la ambrozie”, a explicat prof. Kuan-Wei Chen (Universitatea de Medicină Viena, OncoGen).

Sursa: http://www.politicidesanatate.ro/fiziologia-azi-inovare-integrare-translatare/

Pacienții oncologici au acces la diagnostic și tratament personalizat al bolii, cu ajutorul echipamentelor moderne de la Centrul de Terapii Genice şi Celulare în Tratamentul Cancerului OncoGen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgență „Pius Brînzeu” Timişoara. Echipamentele au fost achiziționate prin intermediul proiectului strategic „Iniţiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră: îmbunătăţirea diagnosticului şi tratamentului tumorilor maligne – ROSECAN”.

Sistemele moderne au fost utilizate, în 2019, pentru analiza a peste 80 de probe prin care s-au depistat peste o sută de mutaţii genice la pacienţi cu diferite tumori. „30 de probe au fost analizate folosind sistemul Illumina MySeq, cu ajutorul căruia am obţinut date legate de răspunsul imun al pacientului cu cancer, şi anume numărul şi tipul de clone de limfocite T citotoxice, acestea fiind celulele cu capacitatea de distrugere a celulelor tumorale. 20 de probe au fost analizate folosind sistemul Ion Torrent Studio S5 şi staţia de pregătire automată a probelor, identificând peste 89 de mutaţii genice în peste 30 de gene investigate de la pacienţii cu tumori solide; staţia de pregătire a probelor s-a dovedit a fi extrem de utilă pentru scurtarea duratei de procesare şi pregătire a probelor pentru secvenţiere, ceea ce a făcut ca timpul necesar de la primirea probelor până la eliberarea rezultatelor să fie de aproximativ şapte zile”, a declarat prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu, coordonator adjunct al centrului.

Totodată, ADN-ul liber circulant (cfDNA) a fost analizat din probele de sânge periferic primite de la opt pacienţi cu cancer, identificându-se mutaţii în 25 de oncogene. În prezent, la nivelul Centrului OncoGen există posibilitatea de a mai efectua aproximativ o sută de analize de secvenţiere genică. „Această etapă încheiată cu succes ne aduce mai aproape de atingerea scopului nostru, acela de a oferi pacienţilor oncologici un diagnostic şi o orientare terapeutică personalizate tratamentului în tumorile maligne. Prin această metodologie pot fi identificate noi ținte moleculare existente la nivelul tumorilor, astfel putându-se dezvolta strategii terapeutice de tip vaccin personalizat sau imunoterapie celulară. Secvențierea genică nu presupune nici un risc pentru pacienți, această metodă efectuându-se din ADN-ul extras din țesutul inclus la parafină, după stabilirea diagnosticului histopatologic al tumorii”, a mai spus specialistul.

Prin această secvențializare, România se adaptează standardelor existente la nivel mondial pentru diagnosticul de precizie și tratamentul personalizat al cancerului. „Nu mai putem trata toate tumorile cu aceleași metode standardizate, ci trebuie să individualizăm. În acest sens, aparatele pe care le-am achiziționat în cadrul proiectului România-Serbia ne ajută să facem și noi același lucru ca în străinătate- adică să luăm probele tumorale ale pacientului, să secvențializăm, să obținem mutația din AND și, pe baza mutațiilor respective, să căutăm în bazele de date sau să utilizăm softuri dedicate care ne pot spune ce terapii ar fi adecvate pentru pacientul care prezintă respectivele mutații. Mai mult decât atât, mergând pe aceeași aliniere la standardele europene, aparatele achiziționate în cadrul proiectului ne-au ajutat să mergem și spre partea de personalizare, și anume, generarea de vaccinuri. În prezent, în cadrul proiectului încercăm să dezvoltăm și un soft de predicție a unor noi ținte terapeutice pentru celulele sistemului imun al pacientului împotriva cancerului”, a explicat conf. dr. Forina Bojin, cercetător în cadrul OncoGen.

În prezent, OncoGen este singurul centru care aparține sistemului de sănătate publică unde se pot face astfel de analize gratuite pentru pacienții români. „În continuare, ne dorim să putem introduce acest set de analize, care în alte țări este decontat, pe lista celor asigurate prin contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât să beneficieze de ele cât mai mulți pacienți. Costul acestor analize nu este exagerat de mare, însă un sprijin financiar ar fi necesar pentru persoanele bolnave, care nu își pot permite costuri de 500-1.000 de euro, în funcție de tipul de analiză. Pacienții analizați până acum au fost recrutați pe baza anumitor criterii de includere stabilite conform protocolului: sunt pacienți cu tumori solide, cancere localizate în diverse zone ale corpului, nu leucemii. Probele respective, conform protocolului, sunt procesate, analizate, pacientul primește rezultatul și este îndrumat către medicul oncolog. Tot oncologii sunt cei care îndrumă pacienții la noi pentru un diagnostic de precizie, după ce au epuizat orice resursă terapeutică”, a mai spus cercetătorul.

Cercetările au fost posibile datorită proiectului strategic „Iniţiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră: îmbunătăţirea diagnosticului şi tratamentului tumorilor maligne – ROSECAN”, finanţat prin programul Interreg-IPA CBC România – Serbia. Proiectul se derulează în perioada 2017 – 2021, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii din Republica Serbia, Spitalul General din Pozarevac şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, având un buget total de peste 12 milioane de euro, din care aproximativ 3 milioane de euro revin Centrului OncoGen.

„Nu este numai un parteneriat între două instituții medicale, ci este unul între două țări. Avantajul nostru, care nu avem un institut de calibrul OncoGen în Serbia, este că putem învăța din experiența colegilor români, în ceea ce privește tratamentul personalizat al pacientului sârb cu cancer. În următorii doi ani vor fi organizate seminarii medicale și sesiuni de training cu medici oncologi din ambele țări, astfel încât aceștia să poată utiliza software-ul dezvoltat de OncoGen pentru a îmbunătăți îngrijirea propriilor pacienți. În plus, în cadrul proiectului, 100 de pacienți cu cancer din Serbia vor putea beneficia de secvențializare – deci diagnostic de precizie și tratament personalizat. După această perioadă de training, softul va putea fi folosit în toate spitalele noastre”, a afirmat Danko Nikolić, coordonatorul proiectului ROSECAN, directorul Spitalului General Požarevac din Serbia.

Sursa: http://www.politicidesanatate.ro/proiect-romania-serbia-diagnostic-si-tratament-personalizat-in-cancer/

Colectivul de cercetători de la OncoGen Timișoara angrenat în proiectul CAR-NK a reușit, de curând, punerea la punct a tehnologiei CAR-T (chimeric antigen receptor – T cell) și CAR-NK (chimeric antigen receptor – Natural Killer cell). Scopul acestui proiect a fost elaborarea celor mai noi tehnologii în tratamentul cancerului, având ca obiectiv final aplicarea terapiilor personalizate la pacienți.

Echipa Centrului de terapii genice și celulare în tratamentul cancerului OncoGen a câștigat, în anul 2016, proiectul „Terapie în cancer cu celule Natural Killer purtătoare de receptori himerici de antigen – CAR-NK”, finanțat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, cu un buget de circa 2 milioane de euro. Proiectul se derulează până la sfârșitul lunii august 2020, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Dresda și Universitatea Goethe din Frankfurt.

”Rezultatele obținute până acum în cadrul acestui proiect ne permit trecerea în faza următoare, și anume producerea acestor celule imune modificate genetic, în vederea tratamentului pacienților afectați de leucemia limfatică acută cu limfocite B. Cu cât mai repede vom operaționaliza producția acestor vaccinuri personalizate, cu atât vom reuși să salvăm un număr mai mare de pacienți, copii și adulți, care, altfel, pierd lupta cu această boală letală”.
În momentul de față, Centrul de la Timișoara are pregătirea și dotările necesare pentru a duce aceste noi terapii către pacienți. Însă, pentru a finaliza procesul, este nevoie de îndeplinirea unor condiții de fabricare, asemănătoare cu cele din producția de vaccinuri sau de medicamente, impuse atât de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), cât și de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
”Cele două autorități impun operaționalizarea și autorizarea GMP (Good Manufacturing Practice) a unităților de producție sau, în cazul modificărilor genetice, autorizarea BSL (Biosecurity Level 2) – o facilitate care permite să lucrezi cu vectori fără pericol de contaminare a personalului sau a mediului”, a mai explicat prof. dr. Virgil Păunescu.

În prezent, pacienții români nu au acces la astfel de terapii, deoarece costul lor, la nivel internațional, este cuprins între 500.000 și 800.000 de dolari de persoană.

La sfârșitul anului 2017, Food and Drug Administration – FDA (Agenția Medicamentului din Statele Unite) a aprobat punerea pe piață a primelor terapii personalizate pentru leucemia limfatică acută cu limfocite B, cu rezultate spectaculoase. Circa 80% – 90% dintre pacienții suferinzi de această boală, care nu mai au nicio șansă terapeutică, se vindecă în urma aplicării acestui tratament.

Sursa: http://www.politicidesanatate.ro/premiera-in-romania-oncogen-timisoara-vaccin-personalizat-impotriva-cancerului/

Romania-Serbia Joint Initiative against Cancer in Cross-Border Region: Improved Diagnosis and Treatment of Malignant Tumors” – ROSECAN

Centrul OncoGen a organizat în data de 25 octombrie 2019 cea de-a treia Conferință de presă a proiectului strategic ,,Inițiativa comună România-Serbia împotriva cancerului în regiunea transfrontalieră: îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului tumorilor maligne – ROSECAN”, finanţat prin programul Interreg-IPA CBC România – Serbia.

Centrul OncoGen s-a dotat cu toate echipamentele prevăzute în proiect pentru diagnostic personalizat în cancer, prin secvențiere, în prezent derulându-se procedura de achiziție pentru dezvoltarea unui software dedicat diagnosticului și tratamentului pacienților oncologici, care va fi implementat în regiunea transfrontalieră România – Serbia.

Secvențierea genică de nouă generație (NGS) este o metodă modernă utilizată pentru diagnosticul de precizie și orientarea terapiei în cancer, atât pentru tumorile solide, cât și pentru afecțiunile maligne hematologice. Secvențierea genică ne oferă informații referitoare la mutațiile care apar în celulele tumorale în cadrul procesului de dezvoltare și proliferare tumorală. Pe baza panelului de mutații genice apărute la un pacient, acesta devine o entitate unică, cu diagnostic molecular personalizat, beneficiind astfel de un tratament individualizat. Informațiile obținute sunt interpretate cu ajutorul unor programe computerizate dedicate, de tipul Oncomine, IonReporter sau VariantStudio. Prin această metodologie pot fi identificate noi ținte moleculare existente la nivelul tumorilor, astfel putându-se dezvolta strategii terapeutice de tip vaccin personalizat sau imunoterapie celulară.

Secvențierea genică nu presupune nici un risc pentru pacienți, această metodă efectuându-se din ADN-ul extras din țesutul inclus la parafină, după stabilirea diagnosticului histopatologic al tumorii.

Prin programul de secvențiere genică, OncoGen se aliniază la standardele de diagnostic și terapie anti-tumorală existente la momentul actual la nivel internațional. În cadrul proiectului ROSECAN au fost achiziționate 3 aparate pentru secvențiere genică de nouă generație: Sistem pentru secvențierea întregului genom cu stație automată de pregătire a probelor (Ion Torrent Studio S5 + Ion Chef – ThermoFisher), sistem pentru secvențierea țintită a ADN-ului (Personal Genome Machine (PGM) – ThermoScientific) și Sistem secventiere MiSeq pentru validare (Illumina). Aceste sisteme au fost utilizate pentru analiza a peste 80 de probe în acest an, după cum urmează:

• 32 de probe au fost analizate folosind sistemul PGM; rezultatele obținute au identificat mutații genice în 207 hotspot-uri ale 50 de gene implicate în tumorigeneză;
• 30 de probe au fost analizate folosind sistemul Illumina MySeq, cu ajutorul căruia am obținut date legate de răspunsul imun al pacientului cu cancer, și anume numărul și tipul de clone de limfocite T citotoxice, acestea fiind celulele cu capacitatea de distrugere a celulelor tumorale;
• 20 de probe au fost analizate folosind sistemul Ion Torrent Studio S5 și stația de pregătire automată a probelor, identificând peste 89 de mutații genice în peste 30 de gene investigate de la pacienții cu tumori solide; stația de pregătire a probelor s-a dovedit a fi extrem de utilă pentru scurtarea duratei de procesare și pregătire a probelor pentru secvențiere, ceea ce a făcut ca timpul necesar de la primirea probelor până la eliberarea rezultatelor să fie de aproximativ 7 zile;
• ADN-ul liber circulant (cfDNA) a fost analizat din probele de sânge periferic primite de la 8 pacienți cu cancer, identificându-se mutații în 25 de oncogene;

În prezent, la nivelul Centrului OncoGen există posibilitatea de a mai efectua aproximativ 100 de analize de secvențiere genică.   

Această etapă încheiată cu succes ne aduce mai aproape de atingerea scopului nostru, acela de a oferi pacienților oncologici un diagnostic și o orientare terapeutică personalizate tratamentului în tumorile maligne.

În contextul proiectului „România Educată” și a desemnării Timișoarei drept Capitală culturală europeană în 2021, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la o serie de evenimente desfășurate sub egida „Timişoara – Centru academic, cultural şi ştiinţific”, printre care s-a numărat și vizitarea Centrului de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen. Președintele a transmis astfel „un semnal de încurajare a cercetării pe zona medicală, de deschidere către cercetătorii din domeniul medical, de susţinere a proiectelor de cercetare finanţate din fonduri europene şi totodată un mesaj de încurajare pentru accesarea de noi proiecte pe zona cercetării medicale.”

Președintele a fost întâmpinat de Prof. Dr. Virgil Păunescu, coordonatorul OncoGen, și de conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara. La vizită a participat și doamna Diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul Sănătate Publică, precum și oficialități locale și personalități din domeniul cercetării bănățene: Prefectul județului Timiș, Mircea Băcală, Președintele Consiliului Județean Timiș, Sorin Grindeanu, Primarul Municipiului Timișoara, Nicolae Robu, reprezentanți ai conducerilor principalelor universități timișorene și ai unor instituții de cercetare locale. De asemenea, la întâlnire au fost prezenți și reprezentanții Biroului Regional Vest Timișoara din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, cei care au sprijinit proiectul prin care s-a construit și dotat centrul.

Prof. Păunescu a prezentat laboratoarele și echipamentele de ultimă generație ale OncoGen, după care Președintele a fost invitat la o discuție pe tema cercetării medicale românești, ocazie cu care a fost informat cu privire la rezultatele obținute de cercetătorii OncoGen, strategia de cercetare, precum și proiectele în care suntem implicați. Pe parcursul întâlnirii, cercetătorii timișoreni, atât cei tineri, cât și cei consacrați, au avut ocazia să dialogheze cu Președintele pe teme legate de cercetarea românească. În finalul discuțiilor, s-a conturat ideea accederii Timișoarei la statutul de pol de excelență în biotehnologii prin colaborarea tuturor capacităților de cercetare în teme interdisciplinare, pentru a atinge masa critică și a valorifica potențialul material și uman din zonă.

În alocuțiunea de la finalul vizitei, Președintele a declarat că „domeniul universitar nu e imaginabil rezonabil fără cercetare”, iar centrul OncoGen dovedește că Timișoara este un loc al inovării.

Pentru mai multe detalii: http://www.presidency.ro/ro/presedinte/agenda-presedintelui/vizitarea-centrului-de-terapii-genice-si-celulare-in-tratamentul-cancerului-oncogen

În data de 8 decembrie 2017, Premierul Mihai Tudose a vizitat Centrul de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen.

Inițial, Premierul își rezervase 10 – 15 minute în agendă pentru vizitarea centrului. Complexitatea proiectelor derulate de cercetătorii OncoGen, echipamentele de ultimă oră, precum și oportunitățile de a desfășura cercetare medicală de vârf l-au determinat pe Prim-Ministrul Mihai Tudose să-și prelungească vizita în Centrul OncoGen la câteva ore.

La plecare, Premierul a promis că va aloca mai multe resurse pentru cercetarea medicală din Centrul OncoGen.